Mergi la conținut
ECRtest

Chestionarul ECR-R pentru relațiile apropiate

ECR-R măsoară atașamentul la adulți. O scală privește anxietatea în relațiile apropiate. Cealaltă măsoară evitarea apropierii. R. Chris Fraley, Niels G. Waller și Kelly A. Brennan au publicat chestionarul în 2000. De atunci a rămas unul dintre instrumentele folosite frecvent pentru a cerceta felul în care trăim relațiile.

De redacția ECRtest · Actualizat la 19 noiembrie 2026 · 10 min de lectură

Pe scurt

  • 36 de afirmații în total, dintre care 18 despre anxietate și 18 despre evitare.
  • Opțiunile de răspuns sunt numerotate de la 1 la 7. Scorul fiecărei scale este o medie aritmetică.
  • Normele lui Fraley provin dintr-un eșantion online de cel puțin 17.000 de persoane.
  • Partea a doua a testului, ECR-RS, include întrebări despre persoane anume din viața ta.

Istoria și autorii scalei

Completezi ECR-R pornind de la propria experiență în relațiile apropiate. Pentru fiecare afirmație alegi cât de bine ți se potrivește. Chestionarul apare prima dată într-un articol din 2000 semnat de R. Chris Fraley, Niels G. Waller și Kelly A. Brennan (Fraley et al., 2000). Chris Fraley are o pagină dedicată chestionarului, cu afirmațiile, normele și cheia după care se calculează scorurile.

În 1998, Brennan, Clark și Shaver adunaseră 323 de afirmații din chestionarele de atașament ale vremii. Analiza a scos la iveală două dimensiuni distincte, anxietatea și evitarea (Brennan et al., 1998). Din acea lucrare s-a născut ECR. Doi ani mai târziu, echipa lui Fraley a ales din nou afirmațiile, folosind teoria răspunsului la item (IRT), pentru a surprinde mai precis diferențele dintre oameni. Litera R vine de la „revised”, adică „revizuit”.

Ambele chestionare plasează rezultatul unui adult pe două axe. Mai târziu, o analiză taxometrică pe două eșantioane mari a verificat tocmai această idee. Scorurile se distribuiau continuu, fără grupuri distincte de persoane (Fraley et al., 2015).

Ce măsoară cele două scale

Afirmațiile se împart în două grupuri egale. Un grup de 18 privește anxietatea în relațiile apropiate, adică teama că o persoană dragă își pierde interesul, se răcește sau pleacă. Celelalte 18 privesc evitarea apropierii. Ele arată cât de greu îți este să lași pe cineva aproape și să te bazezi pe acea persoană. Pentru fiecare afirmație poți alege între 1, „Total în dezacord”, și 7, „Total de acord”.

Scalele ECR-R

Scalele ECR-R
ScalăAfirmațiiAfirmații inversateCe măsoară
Anxietate189, 11Teama pierderii
Evitare1820, 22, 26-31, 33-36Disconfortul apropierii

Numerele urmează ordinea de pe pagina lui Fraley. Atât în cercetare, cât și în testul nostru, afirmațiile sunt amestecate.

Unele afirmații sunt formulate în sens invers. Un acord mai puternic cu ele înseamnă un scor mai mic la acele afirmații. Este o metodă obișnuită de a reduce tendința de a fi de acord cu toate afirmațiile și de a observa răspunsurile date fără atenție. Chestionarul privește relațiile de cuplu în general. Îl poți completa și dacă acum nu ai o relație, pornind de la ce ai trăit și de la felul în care te simți de obicei.

Cum se calculează punctajele

Poți verifica și de mână cum se calculează scorurile. La final obții câte un număr pentru fiecare scală.

  1. Inversezi răspunsurile la afirmațiile indicate în tabel. Scazi răspunsul din 8, așa că 1 devine 7, 2 devine 6 și așa mai departe.
  2. Faci media răspunsurilor de pe scala anxietății. Obții un scor între 1 și 7.
  3. Calculezi în același fel media răspunsurilor de pe scala evitării.
  4. Păstrezi cele două scoruri separat. Chestionarul nu are un scor total.

De pildă, un 6 la o afirmație cu scor inversat intră în calcul ca 2. Dacă după aceste inversări media răspunsurilor despre anxietate e 3,8, acela e scorul tău. Pe 5 iunie 2013, Fraley a publicat o corecție. Răspunsul la afirmația 21 rămâne neschimbat, iar răspunsurile la 22 și 36 se inversează. Pe internet mai circulă cheia veche, așa că aceleași răspunsuri pot da rezultate diferite pe alte site-uri. Aici folosim cheia corectată.

AnxiosAnxios-evitantSecurizantEvitant

Completează chestionarul ECR-R online

Răspunzi la 72 de afirmații în 10-15 min și vezi pe loc scorurile și percentilele.

Fă testul
  • 72 de afirmații
  • 10-15 minute
  • fără cont

Eșantionul de referință și percentilele

Scorul capătă sens când ai cu ce să-l compari. Fraley a publicat mediile dintr-un eșantion online strâns la începutul anilor 2000. Au răspuns cel puțin 17.000 de persoane, dintre care 73 % femei, iar vârsta medie a fost de 27 de ani. Fraley recomandă prudență în interpretarea normelor, fiindcă participanții nu reprezintă populația generală.

Normele ECR-R din eșantionul lui Fraley

Normele ECR-R din eșantionul lui Fraley
ScalăMedieAbatere standard
Anxietate3,561,12
Evitare2,921,19

Între cele două scale, corelația este 0,40. Mediile pentru femei și bărbați sunt aproape identice.

Percentila îți arată ce proporție din eșantionul de referință are un scor mai mic decât al tău. Pentru ECR-R o estimăm după o distribuție normală cu mediile și abaterile standard din tabel. Dacă îți treci vârsta, apare o a doua linie despre scorul tău față de cei de o vârstă cu tine. Folosim tot o formulă publicată de Fraley. La evitare, distribuția are probabil o coadă puțin mai lungă către valorile mari. Spre capătul de sus al scalei, percentilele pot fi ușor supraestimate.

Cei mai mulți participanți au răspuns în engleză. Într-un studiu din 62 de regiuni culturale, stilul anxios a fost mai răspândit în Asia de Est (Schmitt et al., 2004). Un eșantion predominant american poate schimba așadar încadrarea pentru alte limbi. Normele pe fiecare limbă se vor putea calcula după ce adunăm suficiente date proprii.

Cum se citesc cele patru zone

În cercetare, Fraley recomandă să se lucreze cu cele două scoruri continue. Când citești un rezultat individual, numele zonei te ajută să te orientezi. Dacă e nevoie de grupuri, Fraley propune drept prag mediana fiecărei scale. Pe harta noastră folosim media din norme. Într-o distribuție normală, media și mediana coincid.

  • Ambele scoruri sub mediile lor. Zona securizantă.
  • Anxietatea la medie sau peste, evitarea sub medie. Zona anxioasă.
  • Evitarea la medie sau peste, anxietatea sub medie. Zona evitantă.
  • Ambele scoruri la medie sau peste indică atașament anxios-evitant (fearful-avoidant). Pentru adulți se mai folosește denumirea „atașament dezorganizat”. La copii, „dezorganizat” este numele unei categorii identificate prin observarea comportamentului.

Când între punct și o graniță rămâne mai puțin de un sfert de abatere standard, în rezultat vezi și stilurile din apropiere. Împărțirea aceasta dă aproximativ 32 % în zona securizantă, 18 % în cea anxioasă, 19 % în cea evitantă și 31 % în cea anxios-evitantă. În articolele de popularizare mai apare ideea că peste jumătate dintre oameni au un stil securizant. Acolo cifrele vin din sondaje în care fiecare alegea una dintre câteva descrieri. Pragurile pe două scale dau alte proporții. Vezi cum se formează zonele și ce se întâmplă la graniță.

ECR-RS pentru relații luate separat

ECR-R privește relațiile de cuplu în general. ECR-RS, apărut mai târziu, are câte 9 afirmații despre o legătură anume, cu mama, cu tata, în cuplu sau cu persoana de care te simți cel mai aproape dintre prieteni. Versiuni ulterioare întreabă și despre relațiile apropiate în general (Fraley et al., 2011). Șase afirmații măsoară evitarea, iar la primele patru dintre ele scorul se inversează. Alte trei măsoară anxietatea.

Testul de pe site are 72 de afirmații. Pe lângă cele 36 din ECR-R, sunt patru seturi din ECR-RS. Te gândești întâi la toți cei apropiați, apoi separat la mama, la tata și la cea mai strânsă prietenie. Aproape toate afirmațiile din setul ECR-RS pentru cuplu se regăsesc în ECR-R, așa că nu le repetăm într-o secțiune separată. Estimăm punctul pentru cuplu din răspunsurile la cele 9 afirmații corespunzătoare din prima parte.

Normele pentru fiecare legătură vin dintr-un studiu online cu două eșantioane. Cei 2.399, respectiv 2.300 de participanți au răspuns despre fiecare tip de relație (Fraley et al., 2015). Scorurile se adună adesea spre un capăt al scalei. De exemplu, multe persoane aleg cele mai mici valori pentru anxietatea în relația cu mama. Pentru percentilele pe relații folosim un model care ține cont de această asimetrie. Spre capetele scalei, estimările rămân aproximative.

Ce știm despre fidelitatea măsurării

Afirmațiile de pe fiecare scală tind să dea răspunsuri coerente între ele. Coeficientul alfa este de cel puțin 0,90 pe ambele scale. La repetarea chestionarului după trei săptămâni, varianța comună a scorurilor latente a fost de 85 % (Sibley & Liu, 2004). După șase săptămâni a fost de 86 % (Sibley et al., 2005). Pentru ECR-RS, studiul din 2015 a găsit coeficienți alfa între 0,81 și 0,92, în funcție de relație (Fraley et al., 2015).

Analiza răspunsurilor la fiecare afirmație arată că măsurarea e mai precisă când anxietatea sau evitarea e pronunțată. La valori mici, aproape de colțul securizant al hărții, precizia scade. În plus, ECR-R surprinde felul în care își vede fiecare propriile relații. Interviul de atașament la adulți (AAI) urmărește cum vorbește persoana despre copilărie. Legătura dintre cele două măsurători este slabă, cu o corelație de aproximativ 0,09 (Roisman et al., 2007). Ambele oferă informații despre atașament, fără a avea rol de diagnostic.

Forme scurte și traduceri

Forma scurtă cea mai cunoscută, ECR-S, are 12 afirmații și pornește de la ECR din 1998 (Wei et al., 2007). Are șapte afirmații în comun cu ECR-R și norme proprii. ECR-R are la rândul lui variante mai scurte, ca forma rusă cu 14 afirmații (Chistopolskaya et al., 2018). Alte adaptări au propriile norme și praguri. În română, Rotaru și Rusu (2013) au studiat o adaptare a ECR-R pe două eșantioane de 245 și 220 de persoane. Forma lor finală are 31 de afirmații, 17 pentru anxietate și 14 pentru evitare. Constantinescu, Bacro și Dincă (2022) au studiat ECR-S în română. Analiza a inclus 421 de persoane, iar modelul final are 11 afirmații. ECR-S este o formă scurtă, iar ECR-RS măsoară relații luate separat.

În studii mari, unde contează mediile de grup, formele scurte pot fi suficiente. În rezultatul unei singure persoane, estimarea este mai puțin precisă și fiecare răspuns cântărește mai mult. Pe site folosim toate cele 36 de afirmații din ECR-R, traduse de noi, cu opțiunile originale de la 1 la 7. Formulările se potrivesc oricui, indiferent de genul persoanei cu care ești într-o relație. Localizarea site-ului este distinctă de adaptările cercetate în cele două studii românești. Comparația din rezultat folosește normele lui Fraley.

Întrebări despre chestionar

  1. De unde pot lua chestionarul ECR-R în format PDF?
    În lista de surse găsești pagina dedicată de Fraley chestionarului. Acolo sunt publicate afirmațiile, regulile de punctare și datele de referință. Fără permisiunea autorilor, scalele pot fi folosite doar în cercetare necomercială. Dacă vrei să completezi chestionarul, îl poți face online aici și vezi scorurile și percentilele imediat după ultimul răspuns.
  2. Pot răspunde pe o scală de la 1 la 5?
    Da, cu norme specifice acelei versiuni. Normele lui Fraley provin din răspunsuri pe o scală de la 1 la 7. Unele adaptări, cum e cea coreeană, folosesc cinci opțiuni de răspuns și au propriile praguri. Aici am păstrat toate cele șapte opțiuni originale, astfel încât comparația cu eșantionul de referință să pornească de la aceeași scală.
  3. În ce alte limbi găsesc ECR-R?
    ECR-R a fost adaptat în multe limbi, adesea în forme mai scurte, cu norme proprii. Pentru testul nostru folosim afirmațiile originale în engleză și traducerile proprii, inclusiv în română, rusă, japoneză, italiană și portugheză. În toate aceste limbi păstrăm cele șapte opțiuni de răspuns ca să putem compara scorurile cu normele lui Fraley.
  4. E același test cu cel de pe site-ul lui Chris Fraley?
    Afirmațiile și cheia de punctare sunt aceleași, fiindcă la bază se află ECR-R. Fraley își desfășoară cercetarea pe site-ul universității. ECRtest funcționează independent de autorii chestionarului și calculează scorurile după cheia și normele publicate. Rezultatul de pe acest site include percentilele, o hartă pe care poți vedea punctele pentru relații și descrieri care te ajută să citești rezultatele.

Surse (13)

  1. Brennan K. A., Clark C. L., Shaver P. R. (1998). Self-report measurement of adult attachment: An integrative overview. In J. A. Simpson, W. S. Rholes (Eds.), Attachment theory and close relationships (pp. 46-76). New York: Guilford Press.
  2. Fraley R. C., Waller N. G., Brennan K. A. (2000). An item response theory analysis of self-report measures of adult attachment. Journal of Personality and Social Psychology, 78(2), 350-365.
  3. Schmitt D. P., Alcalay L., Allensworth M., et al. (2004). Patterns and universals of adult romantic attachment across 62 cultural regions. Journal of Cross-Cultural Psychology, 35(4), 367-402.
  4. Sibley C. G., Liu J. H. (2004). Short-term temporal stability and factor structure of the revised experiences in close relationships (ECR-R) measure of adult attachment. Personality and Individual Differences, 36(4), 969-975.
  5. Sibley C. G., Fischer R., Liu J. H. (2005). Reliability and validity of the revised Experiences in Close Relationships (ECR-R) self-report measure of adult romantic attachment. Personality and Social Psychology Bulletin, 31(11), 1524-1536.
  6. Roisman G. I., Holland A., Fortuna K., et al. (2007). The Adult Attachment Interview and self-reports of attachment style: An empirical rapprochement. Journal of Personality and Social Psychology, 92(4), 678-697.
  7. Wei M., Russell D. W., Mallinckrodt B., Vogel D. L. (2007). The Experiences in Close Relationship Scale (ECR)-Short Form: Reliability, validity, and factor structure. Journal of Personality Assessment, 88(2), 187-204.
  8. Fraley R. C., Heffernan M. E., Vicary A. M., Brumbaugh C. C. (2011). The Experiences in Close Relationships - Relationship Structures Questionnaire. Psychological Assessment, 23(3), 615-625.
  9. Fraley R. C., Hudson N. W., Heffernan M. E., Segal N. (2015). Are adult attachment styles categorical or dimensional? A taxometric analysis of general and relationship-specific attachment orientations. Journal of Personality and Social Psychology, 109(2), 354-368.
  10. Chistopolskaya K. A., et al. (2018). Adaptation on a Russian sample of the short version of the Experiences in Close Relationships-Revised questionnaire. Psikhologicheskii Zhurnal, 39(5), 87-98.
  11. Fraley R. C. (n.d.). Experiences in Close Relationships-Revised (ECR-R) Questionnaire. University of Illinois at Urbana-Champaign.
  12. Rotaru T.-Ș., Rusu A. (2013). Psychometric Properties of the Romanian Version of Experiences in Close Relationships-revised Questionnaire (ECR-R). Procedia - Social and Behavioral Sciences, 78, 51-55.
  13. Constantinescu N., Bacro F., Dincă M. (2022). A Romanian Version of the Experiences in Close Relationship Scale - Short Form (ECR-S) Measure of Adult Attachment. Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 22(1), 103-116.

Verificat la 5 octombrie 2026

Completează chestionarul și vezi unde cade punctul tău pe harta celor două axe.

Fă testul