Semnele apar adesea unul după altul. Cauți să vezi pe cineva, iar când ocazia se apropie, te retragi. Dacă îți sunt cunoscute situațiile de mai jos, merită să te uiți la ce se repetă. Testul arată acest tipar mai precis.
Amâni întâlnirea pe care o așteptai. Aștepți toată săptămâna să vezi pe cineva drag, iar cu o seară înainte găsești un motiv să amâni. Pe măsură ce se apropie ziua, te gândești tot mai mult că persoana s-ar putea să fie dezamăgită când veți fi împreună.
Primești cu neîncredere cuvintele calde. Cineva te laudă sau îți spune că însemni mult pentru acea persoană. Te gândești întâi că trebuie să fie vreun interes la mijloc sau că afecțiunea n-o să dureze. Îți vine să te pregătești pentru o dezamăgire ca să nu te ia prin surprindere.
Tăcerea te duce cu gândul departe. Au trecut două ore fără răspuns și începi deja să-ți imaginezi de ce s-ar fi săturat de tine cineva drag. Răspunsul vine și e cald. În locul ușurării poate apărea prudența, iar atunci îți vine să te retragi.
Vrei să închei relația înaintea celuilalt. Când ți se pare că relația e pe sfârșite, îți vine să o închei înainte ca cealaltă persoană să o facă. Așa poți avea senzația că alegi măcar când să doară. Mai târziu poți afla că despărțirea nu era iminentă.
Ți se pare riscant să ceri ajutor. Ai nevoie de sprijin. Poți auzi un „nu”, iar dacă auzi un „da”, te temi că rămâi cu o datorie și că arăți mai mult din tine. Pare mai ușor să taci. Apoi doare că nimeni n-a ghicit ce îți trebuia.
După ceartă, impulsurile se schimbă repede. Acum vrei să îndrepți totul pe loc, iar peste o oră ai dispărea fără să vorbești cu nimeni. Ambele reacții sunt cât se poate de reale. Ții la legătură și cauți în același timp să te ocrotești.
Cu cineva sau separat, tot ai griji. Când nu ai pe nimeni în preajmă, oamenii îți lipsesc. De cum sunt aproape, îți vine să te ascunzi. Îți e greu să te odihnești în oricare dintre situații, iar trecerea de la una la alta te poate obosi și mai tare.





