Mergi la conținut
ECRtest

Atașament securizant și încredere în relații

Când ai un stil de atașament securizant, apropierea îți vine firesc. Te poți baza pe cineva drag și îi poți oferi sprijin, păstrându-ți în același timp felul de a fi. Pe hartă, stilul ocupă zona în care scorurile de anxietate în relațiile apropiate și de evitare a apropierii sunt amândouă sub medie.

De redacția ECRtest · Actualizat la 19 noiembrie 2026 · 12 min de lectură

Pe scurt

  • Scorurile pentru anxietate și evitare se află, pe hartă, sub mediile obținute în eșantion.
  • În această zonă intră aproximativ 32 % dintre rezultate, cam o persoană din trei.
  • Și în stilul securizant încape câte o ceartă, un moment de gelozie sau o grijă.
  • Stilul se poate schimba. Siguranța poate crește cu experiența, iar perioadele grele o pot zdruncina.
AnxiosAnxios-evitantSecurizantEvitant

Cât de firească e apropierea pentru tine?

Testul arată unde te situezi pe cele două axe și în ce relații te simți cel mai în largul tău.

Fă testul
  • 72 de afirmații
  • 10-15 minute
  • fără cont
P1

Cum se vede încrederea în gesturile de zi cu zi

În zilele în care totul merge bine, treci ușor cu vederea semnele de atașament securizant. Le observi mai limpede în momentele grele. Poate te recunoști doar în unele dintre situațiile de mai jos. Felul în care treci printr-o grijă spune mai mult decât faptul că ai griji.

  1. Într-o zi grea cauți sprijin. Când te necăjește ceva la lucru sau primești o veste proastă, povestești cuiva drag și accepți ajutorul oferit. După aceea, îți e mai ușor. Poți cere sprijin cu aceeași încredere cu care ai face ceva pe cont propriu.

  2. Poți aștepta un răspuns. Au trecut câteva ore de când ai scris cuiva drag. Te gândești întâi că are treabă. Îți continui ziua fără să stai cu ochii pe telefon sau să te întrebi dacă sentimentele s-au răcit.

  3. Spui ce ți-ar prinde bine. Ți-ar plăcea să petreceți mai mult timp împreună sau să ai o seară pentru tine. Poți cere asta direct, ca pe un lucru firesc. Dacă primești un refuz, poți avea în continuare încredere că între voi există afecțiune.

  4. Afecțiunea rămâne și când vă certați. Chiar și în toiul unei discuții poți să te înfurii și să-ți amintești că legătura dintre voi contează mai mult decât cine are dreptate. Supărarea trece, iar căldura revine fără zile întregi de tăcere folosită ca pedeapsă.

  5. Te bucuri și de planurile separate. Când persoana dragă pleacă într-o excursie cu prietenii sau lucrează cu pasiune la un proiect, te bucură să vezi atâta entuziasm. Planurile și preocupările proprii ale fiecăruia ajută legătura să rămână vie.

  6. Apropierea îți vine firesc. Îmbrățișările, discuțiile de la inimă la inimă și planurile de viitor vin de la sine. Poți rămâne aproape de cineva și îți poți urma în continuare interesele, fără să fie nevoie să faci toate lucrurile împreună.

  7. Poți recunoaște când ai greșit. Dacă ai rănit pe cineva drag, îți poți cere iertare. Îți pare rău pentru ceea ce ai făcut și poți îndrepta lucrurile fără să-ți pui la îndoială valoarea. Primești și scuzele celorlalți fără să le amintești mereu de greșelile vechi.

P2

Ce susține liniștea în apropiere

În stilul securizant apar două așteptări de fond: „Sunt în regulă așa cum sunt” și „În general, mă pot baza pe ceilalți” (Bartholomew & Horowitz, 1991). Îți vezi propriile lipsuri și le observi și pe ale celor din jur. O greșeală de moment spune prea puțin despre cât poate ține legătura.

Așteptările acestea se văd când apare stresul. Dacă te sperie sau te doare ceva, ceri sprijin și poți să primești ajutorul care ți se oferă. Când persoana cu care ești se neliniștește, poți să-i fii alături (Simpson et al., 1992). Prezența cuiva drag îți aduce alinare la necaz și poate fi o bază de siguranță de la care pornești să încerci lucruri noi (Feeney, 2004). Trăsăturile atașamentului securizant se văd mai ales în gesturi obișnuite.

Știi și tu ce înseamnă neliniștea, gelozia sau supărarea. Când încrederea ține, poți spune pe nume emoției înainte ca ea să pună stăpânire pe toată situația. Îți dai timp și, când poți, vorbești despre ce s-a întâmplat.

Siguranța se clădește din experiențele care se adună în timp. Pentru unii oameni s-a conturat încă din copilărie, pentru alții a crescut mai târziu, în relații în care au găsit sprijin sau cu ajutorul psihoterapiei. Odată formată, le este de folos în același fel.

P3

Cum se formează sentimentul de siguranță

În cuplu recunoști stilul securizant în mai multe gesturi consecvente, chiar și în zilele obișnuite. O persoană cu atașament securizant poate vorbi direct despre sentimente și planuri. Într-o asemenea legătură, poți păstra contactul după un moment de apropiere și îți poți vedea de treabă fără confirmări repetate de afecțiune. De obicei, aduci neînțelegerile devreme în discuție, înainte să capete proporții. Într-o legătură în care ai încredere, fiecare are loc să se apropie și să facă lucruri pe cont propriu.

Un studiu a urmărit cupluri în timp ce vorbeau despre o problemă serioasă din relația lor. Persoanele cu un stil mai securizant s-au tulburat mai puțin și au contribuit mai mult la găsirea unei soluții (Simpson et al., 1996). Într-o asemenea discuție, fiecare încearcă să afle ce se poate face, fără să cântărească cine iubește mai mult.

Legătura poate fi trainică și când unul dintre voi are un stil mai curând anxios sau evitant. Dacă relația îți dă siguranță, consecvența ta poate domoli grijile sau impulsul de retragere al celeilalte persoane (Simpson & Overall, 2014). Fiecare își poartă propriile temeri. Poți primi cu calm o cerere de confirmare și poți respecta dorința celeilalte persoane de a petrece timp separat, fără s-o iei personal.

P4

Ce face mai ușoară încrederea

Siguranța îți poate fi de folos la lucruri concrete pe care le întâlnești zi de zi. Poți avea parte de aceste avantaje și când în viața ta apar necazuri.

  • Ajutor când îți este greu

    O criză, o boală sau o pierdere dor oricum. Când știi cui să-i ceri ajutor și poți să-l accepți atunci când vine, s-ar putea să-ți revii mai repede.

  • Curaj să încerci ceva nou

    Un serviciu nou, o mutare sau întoarcerea la studii pot părea mai la îndemână când ai la cine să te întorci. Sprijinul celor dragi face incertitudinea mai ușor de dus (Feeney, 2004).

  • Mai puține supărări adunate

    La lucru, acasă ori între prieteni, poți aduce în discuție o problemă imediat ce o observi. Reproșurile au astfel mai puțin timp să se adune, iar o ceartă are șanse să se stingă.

  • Calmul îi ajută și pe alții

    Cine se neliniștește ușor se poate liniști în preajma ta. Cine ține de obicei lucrurile pentru sine poate prinde curaj să vorbească. Le faci loc să încerce, chiar și când nu faci nimic în mod special.

P5

Între prieteni și în familie

Rareori ai aceeași încredere în toate relațiile. În cuplu poți sta fără griji, iar o discuție cu mama să te obosească de fiecare dată. Se întâmplă și invers (Fraley et al., 2011). De aceea, testul ia pe rând relația de cuplu, cea cu mama, cea cu tata și o prietenie. Poți vedea mai bine unde găsești deja sprijin și unde îți lipsește.

În relațiile de prietenie în care te simți în siguranță, se poate să vorbiți rar și să ții totuși legătura când celălalt om trece printr-un necaz. Prieteniile acestea pot trece cu bine prin mutări, distanță și perioade lungi fără vești. Chiar și după un an, la prima întâlnire vorba se leagă din nou, fără reproșuri sau explicații stânjenitoare.

Dacă te simți în largul tău cu o singură persoană, experiența aceea contează: ai aflat cum e să fii aproape de cineva fără griji ori senzația că ți-a rămas prea puțin loc pentru preocupările tale. Poți regăsi treptat același fel de apropiere și în alte legături, începând cu cele în care există deja ceva asemănător.

P6

Când calmul vine din distanță

Un om calm poate părea sigur în relații, deși liniștea lui are uneori altă explicație. Iată câteva lucruri care se confundă ușor cu siguranța.

Calmul când păstrezi distanța
Din afară, stilurile pot semăna. În niciunul nu vezi neapărat scene ori zece apeluri pe zi. În stilul evitant, liniștea vine mai ales când păstrezi distanța și încerci să rezolvi lucrurile fără să ceri sprijin. În stilul securizant, te poți simți în largul tău și când ești aproape. Dacă ai nevoie de ajutor, îți vine firesc să-l ceri.
Persoana care cedează mereu
Într-o legătură în care ai încredere, îți poți susține părerea chiar și atunci când spui un „nu” răspicat. Afecțiunea poate ține și când aveți păreri diferite. Dacă cedezi adesea numai de teamă că vei pierde relația, reacția seamănă mai mult cu cele din stilul anxios.
Siguranța de sine afișată
Poți avea îndoieli, poți să recunoști o greșeală sau să ceri ajutor și să rămâi în largul tău cu ceilalți. Îți păstrezi încrederea în tine și când îți trebuie sprijin. Efortul de a arăta că nimic nu te atinge și că te descurci fără nimeni seamănă mai degrabă cu o apărare.
Ideea de stil „corect”
Stilul descrie cum trăiești apropierea cu cei care îți sunt dragi. Valoarea cuiva rămâne aceeași, indiferent de stil. Și celelalte feluri de a reacționa i-au ajutat pe oameni să facă față unor împrejurări grele, iar în fiecare dintre ele sunt calități care te pot ajuta mai departe.
  1. Observă ce te-a durutÎnainte să răspunzi tăios, lasă să treacă timpul cât să respiri de câteva ori. Poate fi destul ca să-ți dai seama ce anume te-a atins.
  2. Spune cum te-ai simțitPoți începe cu „M-a durut ce s-a întâmplat”. Formule precum „Tu mereu…” sună mai ușor a reproș. Când vorbești despre ce ai simțit, îi vine mai ușor fiecăruia dintre voi să asculte.
  3. Ascultă și cealaltă perspectivăLasă cealaltă persoană să povestească ce a înțeles, fără să contrazici fiecare detaliu. Poți înțelege perspectiva cuiva și să păstrezi propria părere.
  4. Fă loc din nou afecțiuniiCând vine firesc, o îmbrățișare, o glumă sau ceva făcut împreună pot însemna împăcare. Așa poate să se încheie cearta, fără să rămână o sursă de tensiune săptămâni întregi.
P7

Cum arată dezacordul când legătura e solidă

Certurile, necazurile și anii grei apar și când legătura e solidă. Într-o asemenea relație, cei doi reușesc mai des să păstreze legătura în mijlocul unui dezacord. Când supărarea trece, își pot vorbi din nou cu căldură și își văd mai departe de viața împreună.

Felul de a trăi apropierea se formează toată viața din ce se întâmplă între tine și cei dragi. După o pierdere grea sau o despărțire dureroasă, s-ar putea să îți faci mai multe griji și să te apropii cu mai multă prudență. Relațiile noi în care găsești sprijin îți pot reda încrederea (Fraley & Roisman, 2019).

Poți căpăta mai multă siguranță și dacă acum punctul tău e în altă zonă a hărții. Când ceri ajutor și îl primești, încrederea poate crește (Arriaga et al., 2018). Articolul despre siguranța dobândită în relații explică și ce urmăresc cercetătorii în interviuri. În cuplurile în care există încredere, o ceartă se poate încheia astfel.

P8

Întrebări despre siguranță

  1. Poți avea un stil securizant după o copilărie grea?
    Da. Ce ai trăit devreme are greutate. Stilul capătă formă și din lucrurile care ți se întâmplă mai târziu, inclusiv în viața de adult (Fraley & Roisman, 2019). Cercetătorii au descris persoane care povestesc limpede și cu calm despre o copilărie grea și care, odată ajunse la vârsta adultă, se pot baza pe cei dragi (Roisman et al., 2002).
  2. Se poate să te plictisești lângă cineva cu un stil securizant?
    Dacă ai cunoscut multe împăcări intense și perioade de așteptare cu teamă, liniștea îți poate părea monotonă la început. Vezi apoi ce poți face cu ea. Când ai mai puține îndoieli că există afecțiune, îți rămâne de obicei mai multă energie să faci planuri în doi, să te joci sau să încerci ceva nou.
  3. Stilul securizant are legătură cu genul sau vârsta?
    Datele lui Fraley arată scoruri medii foarte asemănătoare la femei și la bărbați, pe cele două axe. Odată cu vârsta, anxietatea legată de atașament tinde să scadă, mai ales de la mijlocul vieții încolo (Chopik et al., 2019). Cercetarea arată o tendință la nivel de grup. De la o persoană la alta, lucrurile pot sta diferit.
  4. De ce am obținut un rezultat securizant dacă uneori am griji?
    E firesc să ai câte o grijă și când rezultatul e securizant. În această zonă, ambele scoruri cad sub mediile stabilite în normele lui Fraley. Scorul tău de anxietate e sub media eșantionului și lasă loc unor griji din când în când. Dacă punctul e aproape de o graniță, vezi și stilurile vecine.
  5. La ce se referă stilul securizant al persoanei cu care ești?
    În vorbirea obișnuită, siguranța înseamnă adesea că cineva are încredere în sine ori că te poți baza pe acea persoană. În teoria atașamentului, e vorba de firescul apropierii. Cineva cu acest stil răspunde când ceri ceva, vorbește deschis și îți lasă loc să faci lucruri separat. Dacă vrea să își afle stilul, propriile răspunsuri la test spun mai mult decât presupunerile tale.
  6. Poți avea încredere cu unii oameni și să te simți altfel cu alții?
    Da, se întâmplă adesea. Îți poate fi ușor într-o prietenie și mai greu în cuplu. Cu mama poți vorbi cu calm, iar cu tata poți simți tensiune (Fraley et al., 2011). În rezultat vezi separat cum ai răspuns despre aceste legături. Împreună, răspunsurile spun mai multe despre tine decât un singur nume de stil.
P9

Celelalte stiluri

P10

Surse (11)

  1. Bartholomew K., Horowitz L. M. (1991). Attachment styles among young adults: A test of a four-category model. Journal of Personality and Social Psychology, 61(2), 226-244.
  2. Simpson J. A., Rholes W. S., Nelligan J. S. (1992). Support seeking and support giving within couples in an anxiety-provoking situation: The role of attachment styles. Journal of Personality and Social Psychology, 62(3), 434-446.
  3. Simpson J. A., Rholes W. S., Phillips D. (1996). Conflict in close relationships: An attachment perspective. Journal of Personality and Social Psychology, 71(5), 899-914.
  4. Mickelson K. D., Kessler R. C., Shaver P. R. (1997). Adult attachment in a nationally representative sample. Journal of Personality and Social Psychology, 73(5), 1092-1106.
  5. Roisman G. I., Padrón E., Sroufe L. A., Egeland B. (2002). Earned-secure attachment status in retrospect and prospect. Child Development, 73(4), 1204-1219.
  6. Feeney B. C. (2004). A secure base: Responsive support of goal strivings and exploration in adult intimate relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 87(5), 631-648.
  7. Fraley R. C., Heffernan M. E., Vicary A. M., Brumbaugh C. C. (2011). The Experiences in Close Relationships - Relationship Structures Questionnaire. Psychological Assessment, 23(3), 615-625.
  8. Simpson J. A., Overall N. C. (2014). Partner buffering of attachment insecurity. Current Directions in Psychological Science, 23(1), 54-59.
  9. Arriaga X. B., Kumashiro M., Simpson J. A., Overall N. C. (2018). Revising working models across time: Relationship situations that enhance attachment security. Personality and Social Psychology Review, 22(1), 71-96.
  10. Chopik W. J., Edelstein R. S., Grimm K. J. (2019). Longitudinal changes in attachment orientation over a 59-year period. Journal of Personality and Social Psychology, 116(4), 598-611.
  11. Fraley R. C., Roisman G. I. (2019). The development of adult attachment styles: Four lessons. Current Opinion in Psychology, 25, 26-30.

Verificat la 5 octombrie 2026

Fă testul ca să afli cât de firesc îți vine să te apropii de cineva.

Fă testul